Inima umana este de marimea unui  pumn inchis si este situata in partea stanga, la circa patru sau cinci centimetri fata de linia mediana.
Este alcatuita în principal din tesut  muscular care se contracta ritmic

Inima umana are patru camere:

• Doua superioare, atriul (auriculul) drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui,colecteaza sangele adus de vene
• Doua camere inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice.Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp

Partea dreaptă şi cea stângă a inimii sunt separate una de cealaltă printr-un perete de ţesut (sept interventricular)

Fiecare pompează sângele printr-un circuit separat de vase:

• dreapta – împinge sângele sărac în oxigen către plămâni (circulaţia mică)
• stânga – îl distribuie pe cel bogat în oxigen spre corp (circulaţia mare).

BUCLELE CIRCULATOARE. Există 2 bucle circulatorii primare în corpul uman și care sunt conectate între ele:

• bucla circulației pulmonare – în care oxigenul proaspăt pe care îl respirăm intră în sânge. Totodată, dioxidul de carbon este eliberat din sânge.
• bucla de circulație sistemică – ce transportă sânge către organe, țesuturi și celule, astfel încât oxigenul și alte substanțe vitale să ajungă către acestea.

Vasele de sânge sunt “autostrăzile” corpului care permit sângelui să curgă rapid și eficient de la inimă la fiecare regiune a corpului și înapoi. Mărimea vaselor de sânge corespunde cu cantitatea de sânge care trece prin vas. Zona din interiorul vaselelor de sânge prin care circula sângele este denumită lumen. Lumenului este marginit de peretele vasului, care poate fi subțire în cazul capilarelor sau foarte gros, în cazul arterelor. Există trei tipuri majore ale vaselor de sange: artere, capilare și vene.

1. Arterele :

Arterele transportă sânge de la nivelul inimii catre organe si tesuturi iar venele transportă sângele înapoi la inimă. Sistemul de vase de sânge seamană cu un copac. Trunchiul, reprezentat de artera principala (aorta), se ramifică în alte artere, care apoi se ramifică si ele in alte mai mici. Cele mai mici artere, cele terminale, se ramifică  într-o rețea de vase, denumite capilare.

Arterele se confruntă cu niveluri ridicate ale tensiunii arteriale, deoarece acestea transporta sângele care este împins de inima  cu o forță foarte mare. Pentru a rezista la această presiune, peretii arterelor sunt mai groși, mai elastici, și mai musculoși decât al celorlate tipuri de vase. Cele mai mari artere ale corpului conțin un procent ridicat de țesut elastic care le permite să se întindă și să se plieze in functie de presiunea creata de inima.

Arteriolele sunt artere înguste care se ramifică din arterele mai mari și transporta sange pentru capilare. Ele se confruntă cu presiuni ale sângelui mult mai mici decât arterele din cauza: numărul lor mai mare, a scăderii volumului sanguin și a distanței fata de inima. Astfel pereții arteriolelor sunt mult mai fini decât cei ai arterelor. Musculatura neteda din peretii arteriolelor si arterelor regeleaza  diametrul de scurgere si astfel influenteaza, fluxul de sange si tensiunea arteriala.

2. Capilarele:

Capilarele sunt cele mai mici și cel mai subtiri vase de sânge din organism și, de asemenea, cele mai comune. Ele pot fi găsite de-a lungul fiecarui tesut al corpului și la marginile țesuturilor avasculare ale corpului. Ele fac legatura intre artere si vene fiind conectate la un capat de artere si la celalalt, de vene.

3. Venele :

Venele sunt vasele mari ale corpului ce asigura returnarea sângelui la inima. In timp ce arterele, arteriolele și capilarele absorb cea mai mare parte a forței de pompare a inimii, venele și venulele sunt supuse unor presiuni sanguine foarte scăzute. Această lipsă de presiune permite peretiilor vaselor venoase să fie mult mai subțiri, mai puțin elastici și sa aibe o musculatura neteda mai puțin reprezentata fata de cea din peretii arterelor.

Pentru a ajuta la intoarcerea sangelui înapoi la inima, venele se bazează pe gravitație, inerție dar și pe forța de contractie a musculaturii striate, scheletice (similar arterelor dar pe sens de retur spre inima). Pentru a facilita circulația sângelui, unele vene contin multe supape cu sens unic care împiedică scurgerea sângelui in sens opus. Cand muschii scheletici se contracta, ei preseaza venele din apropiere și astfel împing sângele prin supape mai aproape de inima.

Venulele sunt ramificatiile venelor care se continua cu capilarele. Acestea capteaza sangele din vasele  capilare si il transporta catre in vene mai mari pentru a ajunge inapoi la inima.

Sistemul circulator sanguin (sistemul cardiovascular) furnizează nutrienți și oxigen catre toate celulele din organism.

Circulația sanguina începe atunci când inima se relaxează între cele două bătăi ale inimii: sângele curge de la nivelul atriilor (cele două camere superioare ale inimii) în ventricule (cele doua camere inferoare ale inimii) iar ulterior este eliberat, fază ce este numită perioadă de ejecție, atunci când ambele ventricule pompează sângele în arterele mari.

În circulația sistemică, ventriculul stâng al inimii pompează sângele bogat în oxigen în artera principală (aorta). Sângele apoi circulă de la artera principală, în arterele mari și apoi la cele mai mici, respectiv în rețeaua capilară. Acolo sângele eliberează oxigen, nutrienți și alte substanțe importante și colectează dioxidul de carbon și substanțele reziduale. Sângele, care este acum sarac în oxigen, este colectat în vene și se va îndrepta catre atriul drept și apoi în ventriculul drept.
Acum începe circulația pulmonară: ventriculul drept pompează sângele care transportă puțin oxigen în artera pulmonara, care se ramifică în artere și apoi în capilare. Capilarele formează o rețea fină în jurul veziculelor pulmonare (saci de aer dispuși în formă
de ciorchine de struguri), aflați la capatul căilor respiratorii.
Acesta este locul în care dioxidul de carbon este eliberat din sânge în aerul conținut în veziculele pulmonare iar oxigenul proaspăt patrunde în sânge. Când expiram, dioxidul de carbon părăsește corpul. Sângele bogat în oxigen trece prin vena pulmonară și atriul stâng în ventriculul stâng. Următoarea bataie a inimii începe un nou ciclu al circulației sistemică și toate etapele se reiau.

Insuficiență venoasă cronică este o afecțiune care apare atunci când peretele și / sau valvele venelor de la nivelul membrelor inferioare nu funcționează în mod eficient, ceea ce face dificila revenirea sângelui de la nivelul picioarelor către inimă. Insuficiența venoasă cronică face ca sângele să “stagneze” sau sa se colecteaze în aceste vene, iar acest lucru este numit stază venoasă.

Conform ultimelor date la nivel mondial, între 10 și 33% dintre femeile adulte cât și între 10 și 20 % din barbati au insuficiență venoasă cronică. In unele state europene, prevalența (adică predominanța afecțiunii respective în cadrul unei populatii) este chiar mai mare, fiind cuprinsa între 20 până la 50 %.

Sângele este pompat de la inimă spre toate organele prin artere și se intoarce la inimă prin vene. Pentru a ajunge la inimă, sângele curge prin venele de la nivelul picioarelor, către venele mari și apoi spre inimă. Venele conțin valve (sau supape) cu o deschidere unidirecțională, care sunt localizate la distanțe mari, în interior. Aceste valve împiedică sângele să curgă în direcția greșită. Când stăm în picioare există o distanță destul de mare pe care sângele trebuie să o străbată, de la inima la picioare.

Insuficiență venoasă cronică apare atunci când aceste supape sunt deteriorate, permițând sângelui să se scurgă înapoi. Deteriorarea valvelor poate să apară ca rezultat al îmbătrânirii, sedere extinsa sau statul indelung în picioare sau o combinație de îmbătrânire și mobilitate redusă. Când venele și supapele sunt slăbite, până la punctul în care este dificil ca sângele să curgă inapoi până la inimă, tensiunea sangelui  în vene rămâne ridicată pentru perioade lungi de timp, ceea ce duce la insuficiență venoasă cronică.

Insuficiența venoasă cronică apare cel mai frecvent ca rezultat al unui cheag de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare, o boală cunoscută sub numele de tromboză venoasă profundă. Esecul valvelor de la nivelul venelor membrelor inferioare de a transporta sângele împotriva gravitației duce la o mișcarea lentă a sângelui din vene, care rezultă în picioare umflate. Insuficiență venoasă cronică care se dezvoltă ca urmare a trombozelor venoase profunde, este de asemenea cunoscută sub numele de sindromul post-trombotic.

Gravitatea insuficienței venoase cronice, împreună cu complexitatea tratamentului, crește pe măsură ce boala progresează. De aceea, este foarte important să mergeți la medicul dumneavoastră, dacă aveți oricare dintre simptomele insuficienței venoase cronice. Problema nu va dispărea dacă așteptați! Cu cat insuficiența venoasă este diagnosticată și tratată mai devreme, cu atât mai mari sunt șansele de a preveni alte complicații mai grave.

Cele mai frecvente simptome includ:

• Umflarea picioarelorși a gleznelor, mai alesdupăperioade lungi de stat în picioare,
• Durerisauobosealăla nivelulpicioarelor (sentimentul de picioare grele sau dureroase) care apare dupa ce stați în picioare sau în sezut perioade îndelungate,

Senzație de arsură, apariția de crampe musculare cât și umflarea gambelor.

Dacă aveți factori de risc pentru insuficiență venoasă cronică, aveti mai multe sanse decât alte persoane de a dezvolta această boala. Cei mai importanți factori de risc sunt:

• Tromboza venoasă profundă,
• Varice sau un istoric familial de varice,
• Obezitatea,
• Sarcina,
• Inactivitate / sedentarism,
• Fumatul,
• Perioade lungi de stat în picioare sau sezut,
• Vârsta peste 50 ani,
• Sexul feminin.

Prima modalitate prin care putem preveni aparitia insuficienței venoase cronice (practic, ce putem face pentru a preveni apariția insuficenței venoase, cronice sau pentru a preveni agravarea bolii deja instalate), este schimbarea stilului de viata.

Pentru a reduce riscul de a dezvolta insuficiență venoasă cronică, sunt recomandate:

• O dietă sănătoasă și echilibrată,
• Renunțarea la fumat,
• Practicarea unui sport regulat sau mersul zilnic pe jos,
• Evitareapurtăriide îmbrăcămintestrâmtă,
• Pierderea în greutate, dacă sunteți supraponderali,
• Să nu stațiîn picioare perioade lungi de timpsau în sezut perioade lungi de timp.

Tratamentul va fi prescris de către medicul sau recomandat de către farmacistul dumneavoastră în funcție de stadiul sau gravitatea bolii. Tratamentul va fi început doar la indicația și sub supravegherea medicului curant.

• Management of Chronic Venous Disorders of the Lower Limbs: Guidelines according to Scientific Evidence (International Angiology, vol 27, febr. 2008),
• Acute and chronic Venous Disease: current status and future directions (Journal of Vascular Surgery, vol 45, suppl 3, December 2007)
• “http://www.innerbody.com/image/cardov.html; Prepared by Tim Taylor, Anatomy and Physiology Instructor – accesat 23 nov 2015
• Management of Chronic Venous Disorders of the Lower Limbs: Guidelines according to Scientific Evidence (International Angiology, vol 27, febr. 2008),
• Acute and chronic Venous Disease: current status and future directions (Journal of Vascular Surgery, vol 45, suppl 3, December 2007)